Actualizare 17.06.2025

Bilanțul  celor de 1300 de zile din mandatul ministrului sănătății, în evaluarea Federației „Solidaritatea Sanitară din România (FSSR)

Din punctul nostru de vedere un bilanț este un moment de evaluare realistă a realizărilor și ratărilor, oferind reperul . Inevitabil, bilanțul celui mai longeviv ministru al sănătății evaluează durata mandatului din perspectiva multiplelor posibilități de-a rezolva seria întreagă de probleme care i-au fost prezentate.

Nu cunoaștem ce probleme i-au prezentat alții (dacă au fost puține ele putând justifica textele admirative pe care i le-au adresat). Cunoaștem în schimb seria de probleme prezentate de  FSSR (toate putând fi găsite pe site-ul organizației), ele oferind criteriile de evaluare pe care le utilizăm pentru acest bilanț, realizat „sine ira et studio”:

De partea realizărilor figurează următoarele:

1. Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector Sănătate (CCMS), cu câteva drepturi actualizate. (Cu mențiunea că acesta a fost semnat doar după seria lungă de proteste pe care FSSR le-a desfășurat în anul 2023, câteva dintre elemente de conținut fiind de fapt transpuneri ale unor revendicări din timpul protestelor.

• Am negociat în timpul mandatului proiectul unei noi legi a salarizării pentru angajații din sănătate, principiile acestuia regăsindu-se și în CCMS. (Din păcate, a „ratat” aplicarea ei - pe modelul celor din Educație - în anul 2024, preferând o variantă de creștere a salariilor de bază „după ureche”. Consecințele le vor suferi angajații din sănătate în anii următori.)

• A manifestat respect pentru angajații din sănătate și abordare publică obiectivă. (Excepție făcând situațiile în care nerealizările arată altceva și faptul că universitarii au avut prioritate absolută; uneori în dauna „rețeliștilor”).

• A desfășurat o continuă adaptare a legii sănătății pentru a rezolva diferite probleme. (Însă, nu toate interesele satisfăcute prin aceste modificări sunt aliniate cu interesul social general. Istoria modificărilor legii nr. 95/2006 poate lesne demonstra acest lucru.)

De partea nerealizărilor stau clar următoarele:

1. Aplicarea unor reguli etice de salarizare are următoarele nereușite majore (care afectează grav capacitatea de asigurare a permanenței serviciilor medicale; spre exemplu, poate fi observată destructurarea majoră pe care au suferit-o liniile de gardă în această perioadă):
   1. a refuzat raportarea sporurilor la salariile de bază în plată și plata gărzilor suplimentare cu tariful orar al normei de bază (când spunem „refuzat” avem în vedere faptul că în anul 2024 putea fi făcut acest lucru; este drept, trebuie să menționăm că „unii” l-au sfătuit să nu acorde aceste drepturi).
   1. a ratat creșterea sporurilor pentru condiții de muncă pentru spitalele universitare și de urgență (îi evaluăm ratarea având în vedere că acest obiectiv ne-a fost anunțat de guvern în 2024).

• A ratat realizarea unei noi legi a malpraxisului/despăgubirii pacienților pentru prejudicii. Chiar dacă Ministerul Sănătății nu face legi, mulțimea modificărilor la legea nr. 95/2006 inițiate și efectuate în timpul acestui mandat stă mărturie pentru faptul că ar fi putut face asta.

• A ratat echivalarea competențelor asistentelor medicale absolvente de postliceală. Deși s-a angajat de câteva ori la transpunerea acestei solicitări și chiar dacă există deja întregul cadru juridici adiacent necesar, nu a reușit să facă acest lucru. Rezultatul: cca. 70.000 de asistente medicale absolvente de postliceală sunt tratate în continuare ca și cum ar fi repetente, fiind nevoite să reia formare universitară de la 0 (atunci când vor să treacă la următorul nivel de pregătire).

• A ratat recunoașterea îndeplinirii anticipate a stagiului de cotizarea pentru profesioniștii din sănătate care au mai mult de o normă în interesul public și pentru cei care lucrează în anumite condiții de muncă. Deși s-a angajat în vara anului 2023 că ne va sprijini în a atinge acest obiectiv, rezultatul poate fi lesne văzut.

• A ratat modificarea regulilor de angajare și promovarea a personalului, deși am lucrat destul de mult la finalizarea acestei activități.

• A ratat modificarea normativelor de personal, deși i-am cerut această intervenție în mod repetat. (Rezultatul acestei nereușite poate fi observat în starea de epuizare a unora dintre profesioniștii din sănătate, aflați într-o continuă creștere a atribuțiilor de serviciu.)

• A ratat finanțarea formării profesionale continue a profesioniștilor din sănătate și o intervenție strategică în domeniul formării specialiștilor în RU. Chiar dacă sunt prevăzute în CCMS ca obiectiv, în timpul acestui mandat nu s-a întâmplat nimic semnificativ pe această temă. Au existat chiar și oportunități financiare (mai multe zeci de milioane de euro în PNRR, REFORMA: R3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate), însă neutilizate acolo unde este nevoie. Singurul rezultat vizibil este un Ghid de acțiuni locale, ce nu contribuie cu nimic semnificativ la rezolvarea serii întregi de probleme existente.

• A ratat respectarea regulilor dialogului social. Deși a debutat bine la începutul mandatului, când a dovedit deschidere la comunicare și respectarea prevederilor legale, a renunțat apoi la respectarea prevederilor legale, utilizând dialogul social preferențial (preferații putând fi găsiți acum în lista celor care au depus mărturie pentru reușita mandatului). Pe traseul mandatului a devenit vizibil că nu-i plac dialogul social real și exprimarea obiectivă a unor poziții. Deoarece am ales să prezentăm problemele cu care se confruntă angajații din sănătate și să le apăram acestora interesele, i-am căzut repede „în dizgrație”. A preferat înțelegerile doar cu cei care-l aplaudau. Perdanții sunt, evident, angajații din sănătate.

____________________________________________________________________________

În perioada de mandat de până acum, domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila s-a remarcat prin curajul de-a aborda și susține public câteva dintre temele fierbinți ale sistemului sanitar, propuse de către FSSR și predecesorilor domniei sale. Este vorba de echivalarea competențelor asistentelor medicale și de formarea și recunoașterea personalului nemedical/TESA ca personal specific sectorului sanitar. Chiar dacă rezolvarea acestor teme se află deocamdată în fază de proiect, asumarea susținerii publice constituie un indiciu relevant pentru șansele de reușită. Putem considera faptul că domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila este o tânără speranță a prietenilor Sănătății.