A avut un mandat scurt, dar cu foarte multe realizări din perspectiva actelor privitoare la reglementarea relațiilor de muncă din sănătate și a drepturilor salariaților. A fost o perioadă tulbure, marcată de nemulțumiri și proteste spontane ale lucrătorilor din sănătate.

Relația FSSR cu Ministerul Sănătății în mandatul doamnei Sorina Pintea nu a fost lipsită de momente tensionate, proteste și negocieri deosebit de dure, determinate de apărarea punctelor de vedere ale instituției și politicilor oficiale. Cu toate acestea, din perspectiva  realizărilor în privința creșterii calității vieții profesionale a lucrătoare a angajaților din sănătate, fost cea mai adecvată relație de dialog social.

În mandatul doamnei Sorina Pintea pot fi remarcate în special următoarele reușite semnificative obținute pe calea dialogului și a negocierilor:

1. Regulamentul de sporuri

Punctul de pornire al instituției l-a constituit propunerea unui model al Regulamentului de sporuri pentru condiții de muncă:

• Ce includea vestita Anexă nr. 10 („moștenită” de către ministrul Sorina Pintea de la predecesorul domniei sale; acesta din urmă comandând elaborarea ei pornind de la sugestiile unui alt partener social), menită să reducă drastic ponderea sporurilor;
• Prevederile legii salarizării în materie, care își propuneau să elimine limita minimă a sporurilor pentru condițiile de muncă.

Protestele și, mai ales, negocierile ce au urmat au reușit să remedieze într-o măsură considerabilă situația, din punctul de vedere al intereselor lucrătorilor din sănătate.

• Transformarea creșterilor salariale aparente în creșteri reale

Pentru a înțelege contribuția doamnei Sorina Pintea la creșterile salariale, este necesară o scurtă precizare asupra contextului: în forma ei inițială, legea salarizării (Legea nr. 153/2017) a încercat să ofere un nivel foarte redus al creșterii veniturilor salariale totale (în unele cazuri, chiar să conducă la pierderi), dar să genereze imaginea unor creșteri foarte mari. Inițiatorii au utilizat două mecanisme: mutarea unor venituri în zona salariilor de bază (generând creșterea salariilor de bază, dar fără a modifica semnificativ veniturile salariale) și mutarea contribuțiilor și a impozitului pe venit în salariile de bază. Cu alte cuvinte, efectul intenționat l-a constituit o creștere a salariilor de bază care să nu se traducă însă și într-o creștere a veniturilor salariale (sau într-o creștere foarte redusă a acestora). Răspunsul pe care l-a oferit ministrul Sorina Pintea la solicitările și argumentările Federației „Solidaritatea Sanitară” a modificat în mod radical această paradigmă, transformând creșterea salariilor de bază într-o creștere semnificativă a veniturilor nete în cea mai mare parte a cazurilor. Cu alte cuvinte, deși nu a participat la elaborarea legii salarizării, prin corecțiile aduse, a transformat creșterile aparente ale veniturilor salariale în creșteri reale.

• Introducerea sumelor compensatorii

Contrar tuturor afirmațiilor oficiale din anul 2017 și, mai ales, primăvara anului 2018, aplicarea legii salarizării în a doua formă a ei ar fi generat reducerea veniturilor salariale nete pentru o serie întreagă de lucrători. Soluția convenită (ce a făcut obiectul unui Acord cu Guvernul și apoi al unui act normativ) a fost introducerea sumelor compensatorii pentru a proteja angajații de acest risc.

• Negocierea, semnarea și înregistrarea contractului colectiv de muncă la nivel de sector bugetar Sănătate

Raportat la mulțimea problemelor pe care le abordează, oferindu-le o soluție, Contractul colectiv de muncă la nivelul sectorului bugetar sănătate nr. 1260/04.11.2019 (CCM) este cel mai reușit document de acest tip de până acum. Reușita acestui document cadru pentru reglementarea relațiilor de muncă din sănătate este cu atât mai mare cu cât el include o serie întreagă de propuneri înaintate de către FSSR. De fapt, analiza propunerilor FSSR[1] evidențiază atât contribuțiile aduse la creșterea calității vieții profesionale, cât și duritatea negocierii, indicată de propunerile care nu și-au găsit încă locul în acest contract.

O observație importantă: doamna Sorina Pintea este singurul ministru care a participat la mai multe serii de negocieri a unui contract colectiv de muncă la nivel de sector, inclusiv la negocierile finale (tranșarea divergențelor). Chiar dacă în discuție sunt negocierile cu cea mai mare durată din cele două decenii, implicarea personală este relevantă pentru respectul arătat dialogului social.

Poate fi amintit și faptul că doamna Sorina Pintea este unul din foarte puținii miniștri care s-au opus „dictaturii funcționarilor”, asumând implementarea voinței politice în contextul respectării legalității, respectiv bazându-se pe fundamentările juridice oferite de către Federația „Solidaritatea Sanitară”.

Merită remarcat și activismul doamnei Sorina Pintea în susținerea punctelor de vedere asupra cărora căzuse de acord cu partenerii sociali în fața membrilor Guvernului. Principalul avantaj al doamnei ministru Sorina Pintea, căpătat în exercitarea funcției de manager de spital, l-a constituit buna cunoaștere a sistemului sanitar, tradusă în capacitatea de-a înțelege rapid problemele prezentate și de a intui efectele unora dintre măsuri. Din această perspectivă, putem considera că a fost cel mai competent ministru al Sănătății în materie de funcționare a spitalelor și a managementului resurselor umane.

În evaluarea noastră, prin ansamblul acțiunilor amintite, doamna Sorina Pintea a continuat acțiunea deschisă inițial de către Victor Ponta/Nicolae Bănicioiu și amplificată de către Dragoș Pâslaru și Vlad Voiculescu, contribuind împreună cu ei la creșterea calității vieții profesionale a lucrătorilor din sănătate și la reducerea migrației. Sunt exact contribuțiile care au făcut ca pandemia COVID-19 să găsească România cu un personal dispus să-și asume acțiunile specifice acestei intervenții.

[1] http://solidaritatea-sanitara.ro/ccm/